La o săptămână după ce au anunţat că vor strânge toţi câinii din jurul şcolilor şi grădiniţelor, angajaţii Autorităţii pentru Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) au strâns 315 de câini fără stăpân din Bucureşti.
În acelaşi timp, săptămâna aceasta, din adăposturile primăriei au fost adoptaţi 153 de câini. „ Ieri, au fost adoptaţi 52 de câini din Theodor Pallady si alţi 32 din adăpostul din Mihăileşti. Poate s-ar adopta mai mult, dar n-am oameni ca să ţinem deschis mai multe zile. În cele trei zile de adopţii de săptămâna aceasta au fost adoptaţi 153 de câini, respectiv 25 – luni, 44 – miercuri şi 84 – vineri.”, a spus Răzvan Băncescu, coordonator de proiect la ASPA.
Răzvan Băncescu a declarat pentru gândul că mai mult de 3.000 de câini nu vor putea fi ţinuţi adăposturi. În prezent, în Capitală, sunt 32 de hingheri, care folosesc 11 maşini.
ASPA a semnat contracte cu trei dintre cele şapte firme care au participat la licitaţia organizată în vederea suplimentării echipelor de strângere a câinilor fără deţinător din Bucureşti. Aşa au ajuns de la 8 hingheri, până să înceapă scandalul, la 32 de hingheri. Cele trei firme care strâng maidanezi sunt SC. Elen Basic Business SRL, SC. Best Marketing SRL şi S.C. Terra Marique SRL.
Cu toate că ASPA dă pentru prinderea unui câine 219 lei firmelor private care se ocupă de strângerea maidanezilor, trei dintre firme le cu profil veterinar, care s-au înscris pentru procedura de capturare a câinilor, s-au retras atunci când au aflat că e vorba ca animalele prinse să fie eutanasiate. A patra firmă veterinară nu a îndeplinit condiţiile şi nu a fost acceptată.
Astfel, acum mai sunt trei firme private angajate să prindă maidanezii, una dintre acestea ocupându-se de comerţ cu mobilă, iar o alta având activitate în stomatologie.
„Condiţia pentru a putea încheia un acord cadru cu noi este ca firmele să dovedească că au angajat medic veterinar şi tot echipamentul necesar prinderii câinilor. Dar după toată presiunea asta publică, una dintre cele trei firme ne-a notificat că se retrage.Până la urmă o să strângem câinii cu mâna”, a spus Răzvan Băncescu, coordonatorul de la ASPA.
„Vorbim de ordinul miilor, autoritatea locală nu-i va putea ţine pe toţi, este vorba de mulţi bani. Trebuie să vedem cât ne asumăm ca şi comunitate. Putem să avem grijă de 1.000 de câini, de 2.000 de câini, de 3.000 de câini, dar nu mai mult. Nu se poate”, a spus Băncescu. Totodată, acesta a adăugat că e sceptic cu privire la promulgarea legii şi a punerii ei în practică.
ASPA precizează că echipele de hingheri intervin şi în următatoarea perioadă cu prioritate în jurul şcolilor şi grădiniţelor, având în vedere faptul că în 16 septembrie va începe noul an şcolar. Dar după ce termină de strâns câinii care trăiesc în jurul şcolilor hingherii vor continua strângerea maidanezilor din parcurile din Capitală.
Până acum, în cadrul programului „Grădiniţe şi şcoli fără câini”, s-au strâns câinii din jurul a 122 de unităţi de învăţământ, iar vineri au fost capturaţi 68 de câini.
„Mai bine merg pe pierdere decât să eutanasiez câinii”
Contactate de gândul, cele trei firme veterinare care s-au retras au spus că eutanasierea ca soluţie finală nu este o soluţie.
„Am cumpărat crose, maşină şi tot ce a trebuit, dar sincer prefer să merg pe pierdere decât să prind câini care să fie eutanasiaţi apoi. La început a fost vorba de capturarea, de sterilizarea şi de redarea câinilor în teritoriu. Acum ne-au spus că nu-i mai dau înapoi, nu e clar ce fac cu ei. Eu nu vreau să particip la aşa ceva”, a spus Cristian Cristea, medic veterinar şef la Pet Stuff. Acesta a mai spus că din punctul lui de vedere costul de 219 lei pentru prinderea unui singur maidanez nu este prea mare.
„Banii se duc pentru echipajul care trebuie format din trei angajaţi, dintre care unul este şoferul. Plus că trebuie să cumperi tranchilizante, să plăteşti combustibilul pentru transport. Poţi să alergi câteva ore bune până să prinzi un câine”, a mai spus medicul.
Medicul Lucian Rugină de la cabinetul Radius Vet spune că nici el nu vrea să participe la eutanasierea câinilor. „Faptul că ne-am retras este legat de eutanasiere. Planul era să-i sterilizeze în cabinetele veterinare acreditate sau în bazele ASPA, după care să-i reteritorializeze. Dar cu scandalul asta care a escaladat s-a ajuns la eutanasiere, noi ca şi cabinet veterinar ne-am angajat să avem grijă de animale, nu să le omorâm”, a spus Lucian Rugină pentru gândul.
Acesta a adăugat că eutanasierea este o soluţie temporară, pentru că studiile făcute în alte ţări au arătat că atunci când iei toţi câinii dintr-un loc după o perioadă apar alţii în loc.
„Suma pentru prinderea unui câine maidanez nu este foarte mare, dar o ştiam de la început. Dacă nu există o sursă de finanţare puternică este posibil să intri în blocaj fiananciar pentru că primăria face plăţile la 30 de zile, iar o cuşcă costă 700 de lei, şi trebuie să ai 30 de cuşti”, a mai spus medicul.
Costurile îngrijirii unui câine în adăposturi timp de 18 zile se ridică la 180 de lei. Eutanasierea unui maidanez costă 50 de lei.
Potrivit calculelor gândul, în total, menţinerea celor 65.000 de câini fără stăpân în adăposturi ar costa Primăria Capitalei în jur de 11.700.000 de lei. În schimb, eutanasierea lor ar costa 3.250.000 de lei.
Tot potrivit calculelor gândul, dacă cei 32 de hingheri prind cam 100 de câini fără stăpân pe săptămâna, cei 65.000 de câini fără stâpân pot fi prinşi următorii şase ani, în condiţiile în care ritmul de prindere rămâne constant. Calculul nu ţine, însă, cont de rata de înmulţire a animalelor care nu sunt sterilizate şi care continuă să trăiască pe străzi.
Bugetul ASPA pe 2013, dat de Primăria Capitalei, este de 18,6 milioane de lei. Până la 31 august, ASPA a efectuat plăţi în valoare de numai 2,8 milioane de lei. Din această sumă, cea mai mare parte a fost dată pentru extinderea adăpostului de la Mihăileşti – 854.000 de lei.
Pentru sterilizarea câinilor în cabinetele veterinare private s-au cheltuit 170.000 de lei. Pentru hrana animalelor aflate în adăposturile autorităţii, medicamente şi alte materiale sanitare, ASPA a achitat suma de 70.000 de lei.
Ce spun consilierii municipali despre strângerea câinilor
În Bucureşti, consilierii municipali care au anulat refendumul prin care îi intrebau pe bucureşteni dacă sunt de acord sau nu cu eutanasierea au păreri împărţite atunci când vine vorba de soarta maidanezilor din Bucureşti. În timp ce unii spun că mai mult de 7.000 de câini nu pot fi ţinuţi în adăposturi, alţii spun că primăria ar putea face nişte campanii pentru adopţie.
Mircea Rizoiu, consilier general din partea PSD, unul dintre iniţiatorii legii privind câinii fără stăpân din Bucureşti, a declarat pentru gândul că după ce va fi promulgată legea va fi pusă în aplicare.
„Legea e lege, iar în condiţiile date va fi aplicată, ceea ce rămâne de făcut e să sacrificăm câinii care nu vor avea loc în adăposturi. Să nu-şi închipuie cineva că totul se va întâmpla peste noapte. În următorii doi ani şi jumătate vom termina cu câinii de pe străzi”, a spus Rizoiu.
„Nu sunt locuri pentru internarea tuturor câinilor în adăposturi, iar în condiţiile date nu ne rămâne decât să facem o selecţie a câinilor, potrivit informaţiilor din teren, cu specialiştii pe care îi avem, pentru că nu avem etologi”, a mai precizat consilierul municipal, care susţine că în adăposturile din Capitală pot fi ţinuţi, înghesuiţi, 7.000 de câini.
„Nu e recomandat să-i înghesuim. Problema reteritorializării este încă valabilă. Vom avea cât de repede o discuţie în comisiile de de specialitate”, a mai spus consilierul.
Fiecare primărie să-şi facă adăposturi pentru câini
Mircea Raicu, liderul consilierilor de la PDL, a declarat pentru gândul că propunerea lui este descentralizarea serviciilor astfel încât fiecare primărie să-şi facă propriul serviciu.
„Dacă se va întâmpla acest lucru în următoarea perioadă, atunci ar putea fi ţinuţi cel puţin alţi 700 de câini. Primăriile nu au adăposturi, dar şi le pot crea. Acum, câinii agresivi şi cei bolnavi pot fi rezolvaţi imediat”, a argumentat Mircea Raicu, care a spus că “trebuie terminat mai repede” şi mărit numărul de locuri de cazare.
Reprezetanţii PP-DD în Consiliul General al Minicipiului Bucureşti spun că ei nu sunt de acord cu eutanasierea, iar o soluţie la omorârea câinilor este să-i încurajezi pe bucureşteni să adopte.
„Nu suntem de acord cu eutanasierea în masă. Pot fi găsite şi alte metode, atunci când nu există posibilitatea să-i adoptăm. Dar când alocăm fonduri atât de mari către ASPA, cred că am putea să le găsim altă utilizare. Putem închiria contra cost nişte adăposturi, putem face o campanie prin care să le spunem bucureştenilor să adopte. Putem da bani de adopţie”, a spus Richard Ghiţă, reprezentantul PP-DD în Consiliul General.
Sorin Oprescu spune că nu omoară câinii “deocamdată”
La rândul său, Primarul General, Sorin Oprescu, a declarat că până la promulgarea legii de către preşedinte va continua strângerea câinilor de pe străzi.
„Ca să liniştesc şi iubitorii de animale, să nu se impacienteze, să nu creadă că ne repezim în ei înainte de promulgarea legii. Cel mai importat este că-i adunăm de pe străzi. O să ne creăm şi noi o structură, dar în acelaşi timp continuăm identificarea, sterilizarea şi respectarea legii după 14 zile de când i-am strâns”, a spus Oprescu, care a precizat că Primăria Capitalei va schimba prevederea existentă acum conform căreia cei care adoptă mai mult de un maidanez trebuie să plătească.
„Asta nu ştiu cum a scăpat, trebuie să o reglăm noi, după ce că vine şi îţi ia 100 de câini îi mai pui să şi plătească. Asta e o nebunie”, a spus primarul.
Sorin Oprescu a mai spus că legea adoptată marţi în plenul Camerei Deputaţilor „răspunde în mare parte solicitărilor” municipalităţii legate de problema câinilor vagabonzi. „Sper ca legea să devină funcţională rapid. Să fie promulgată de preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial, ca să putem acţiona în baza ei”, a mai spus Oprescu.
Cei 65.000 de maidanezi, câţi există, potrivit datelor de la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), ar trebui ţinuţi în cele două adăposturi ale primăriei, a căror capacitate actuală este de aproximativ 1000 de locuri.
Legea maidanezilor adoptată de parlamentari marţi, 10 septembrie, cu majoritate de voturi, prevede eutanasierea ca soluţie finală pentru administraţiile locale. Dacă nu vor fi adoptaţi sau nu vor avea loc în adăposturi, primarii vor trebui să eutanesieze câinii comunitari.
Actul normativ prevede că eutanasierea poate fi aplicată câinilor care au fost capturaţi şi duşi în adăposturi, iar în termen de 14 zile lucrătoare nu au fost nici revendicaţi, nici adoptaţi. Legea mai prevede că primăriile pot să nu recurgă la măsura finală dacă au adăposturi şi fondurile necesare pentru a menţine câinii fără stăpân închişi.
