Autor: Dr. Ruxandra Tenia

Atunci când discutăm despre igiena orală a pisicii dumneavoastră, putem aborda o multitudine de subiecte. Problemele semnalate cel mai des de proprietari sunt respirația urat mirositoare și sângerarea gingiilor.

Astăzi vom discuta despre afecțiunile gingiei la pisici de diferite vârste, de la juniori până la adulți și la seniori.

Afecțiunea gingiei poartă denumirea de gingivită și reprezintă inflamarea cronică a gingiei.

Bolile gingiilor sunt progresive și se întind sub linia de inserție a gingiei. Acestea afectează țesuturile de suport ale dinților și osul, apărând parodontopatia.

Afecțiunile gingiei la pisici: SIMPTOME

Gingivita se manifestă prin gingii roșii aprinse, inflamate, care sângerează cu ușurință la periaj sau în momentul în care se produce spargerea sau masticația hranei uscate. De cele mai multe ori, gingivita evoluează fără dureri sau cu dureri suportabile. Din acest motiv majoritatea proprietarilor nu observă această modificare, ea fiind descoperită de către medicul veterinar cu ocazia altor controale.

Atunci când gingivita nu este tratată, avansează și se poate complica cu bolile paradontale.

Gingia se va desprinde de dinte și va lasă spații adânci. În aceste spații se vor dezvoltă bacteriile care vor participa la distrucția osului care fixează dintele.

Retractia gingivală conduce la aspectul de dinți alungiți datorită descoperirii acestora. Dinții devin mobili, pot cădea sau vor trebui extrași, sub anestezie locală sau totală.

De cele mai multe ori gingivita și sângerările gingivale sunt în strânsă corelație cu apariția tartrului pe dinți și în spațiul dintre dinte și gingie.

Predispuse sunt pisicile care mănâncă exclusiv hrană umedă și care nu sunt periate regulat de către proprietari.

Afecțiunile gingiei la pisici: TRATAMENT

Recomandarea este de a se efectua un detartraj cu ultrasunete. Acesta se poate efectua doar sub anestezie totală inhalatorie, o dată la 6 luni. Detartrajul trebuie completat de un periaj cu o pastă specială abrazivă, care are rolul de a nivela suprafața dintelui care după detartraj rămâne rugoasă. În lipsa periajului, acumularea de tartru se va produce mult mai rapid și mai ușor decât în trecut.

Există pisici care vor avea nevoie doar de un detartraj pe an. În același timp, altele pot necesită un detartraj la 3 luni.

Controlul stomatologic trebuie completat cu o radiografie pe an. Acest examen ne permite să observăm atât coletul dentar, cât și rădăcina și așezarea dintelui în alveola dentară.

După detartraj veți primi un tratament cu soluții antiseptice, eventual și cu antibiotice cu spectru larg pentru a preveni posibile infecții ulterioare.

După ce au fost întreprinse aceste manopere medicale, rolul proprietarului este de a menține igiena cavității bucale. Cum? Prin periaj regulat cu pastă și periuțe speciale pentru animale, dispozitive gen degetar impregnate cu clorhexidină, apă de gură care se poate administra în apă de băut și altele.

De asemenea există diferite tipuri de hrană cu crochete a căror formă și dimensiune asigură în momentul masticației un periaj mecanic al dinților.

În timp, aceste afecțiuni pot degrada dintele, rădăcina și osul, provocând durere, infecțîi și chiar pierderea definitivă a dinților.

Afecțiunile gingiei la pisici: ALTE CAUZE

La pisici gingivita poate apărea ca manifestare clinică în boli virale cum ar fi Leucemia felină, Imunodeficiența Felină, Caliciviroza sau boli autoimune precum gingivita limfoplasmocitara.

Semnele la care proprietarii trebui să fie atenți sunt: halenă sau respirație urât mirositoare, gingii de culoare roșu aprins, uneori vinete, sângerare (din gură sau nas), uneori spontan, hipersalivatie, mutarea alimentelor de pe o parte a gurii pe cealaltă în timpul masticației, umflarea ușoară a feței, dinți lipsa, refuzul de hrană etc.

De cele mai multe ori refuzul de hrană nu intervine datorită lipsei poftei de mâncare sau a durerilor din timpul masticației. Disconfortul apare în momentul în care pisica încearcă să aducă hrana în partea din spate a gurii prin mișcări ale limbii care produc durere la nivelul gingiilor.

Uneori pisicile pot dezvolta inflamația întregii mucoase a cavitații bucale. Acesta afecțiune poartă denumirea de stomatită și poate apărea într-o boală autoimună cum ar fi Lupusul. Pisicile cu afectare severă ajung în imposibilitatea de a-și înghiți propria salivă.

Metodele de tratament în afecțiunile gingivale pot părea uneori destul de drastice. În cazul stomatitelor, de exemplu, se poate recomanda extracția tuturor dinților. La prima vedere poate părea o soluție destul de radicală, însă pacientului îi va reda confortul, iar această va putea mânca în continuare folosindu-se de limba.

Altă afecțiune care poate concura cu gingivită este resorbția dentară. Dinții se scufundă în gingiile inflamate și în cele din urmă organismul putând să se resoarbă în totalitate dintele.

Grija față de igiena orală a pisicii dumneavoastră, față de dinții și de gingiile ei, se va reflecta în starea ei de sănătate generală.

Controalele regulate la medicul veterinar, precum și tratamentele de prevenție, trebuie luate în considerare de către toți proprietarii de pisici, în special de către cei care nu au timp sau a căror pisică nu tolerează igienă orală la domiciliu.