Autor: Asistent veterinar – Stefania Maftei
Cum se manifestă crizele de epilepsie?
- Inițial animalul este amețit, devine agitat, tinde să atragă atenția sau, dimpotrivă, preferă locurile retrase și întunecate;
- Criza începe în momentul în care acesta își pierde echilibrul, cade pe o parte, salivează abundent, vocalizează, prezintă contracții mandibulare necontrolate, urinează și defecă, membrele devin rigide sau pedalează în direcții diferite;
- În general, un episod are un debut brusc și durează aproximativ 30-90 secunde;
- După finalizarea manifestărilor fizice, patrupedul poate prezenta perioade de confuzie, dezorientare, orbire, stare de expectativă, mers nesigur, apetit hidric și alimentar exagerat.
- Aceste efecte se pot extinde până la 24 de ore, dacă animalul nu mai este supus unei alte crize.
Care ar putea fi cauzele acestei afecțiuni?
Din punct de vedere fiziopatologic, mai exact, la nivel celular se realizeaza o depolarizare si o excitare neuronala spontana, care se manifesta clinic printr-o serie de contractii musculare involuntare, in general de scurta durata, urmate de o schimbare brusca de comportament.
La animalele mai mici de 1 an, crizele pot fi determinate de encefalită infecțioasă, parazitism intestinal sever sau intoxicații. La adulți, convulsiile pot fi cauzate de procese tumorale de origine viscerală sau de la nivelul sistemului nervos central sau pot avea cauze necunoscute.
In general, cauzele au la baza tulburari sau modificari extracraniale, intracraniale, metabolice, idiopatice ( cauza nu se cunoaste sau nu poate fi identificata), infectioase sau stari de toxiemie.
De asemenea, s-a demonstrat ca unele rase de caini au un grad crescut de receptivitate genetica asupra acestei afectiuni, rase precum Beagle, Ciobănesc Belgian, Golden Retriver, Labrador Retriever, Poodle, Voszla, Husky Siberian, Collie și Border Collie, în timp ce la pisici este rar întâlnită.
Ce recomanda medicul veterinar?
In urma consultatiei si stabilirii suspiciunii de criza de tip epileptiform, un prim pas important este efectuarea analizelor hematologice si biochimice, care au o deosebita importanta in stabilirea starii celularitatii sanguine si a organelor interne.
Examinarea fecalelor ( pentru identificarea elementelor parazitare ), a urinei ( eventuale valori crescute ale nitritilor sau corpilor cetonici ) , examinarea organelor interne prin examen ecografic si efectuarea unui examen RMN pentru identificarea eventualelor procese neoplazice ce nu s-au putut identifica la ecografiere, au o importanta deosebita in stabilirea diagnosticului.
Tratamentul si protocolul instituit in crizele de tip epileptiform
In functie de agentul cauzal se impune tratament spefic.
In cazul crizelor cu patologie necunoscuta se impune tratament simptomatic si de sustinere.
Ca prim pas, se poate stabili un protocol terapeutic constituit din:
- Fenobarbital timp de 2 saptamani, cu recontrol in prealabil si modificarea dozei la nevoie;
- Diazepam – se poate administra si de catre proprietar, in timpul crizelor convulsive, intrarectal SAU Midazolam – si acesta se poate administra de catre proprietar, insa intranazal;
- Terapie de sustinere – dieta alimentara, deoarece animalele cu tratament instituit au tendinta de ingrasare;
- neuroprotectoare cu 2 ore inainte de administrarea tratamentului;
- Monitorizare – se tine sub observatii atat pacientul cat si efectul si eficacitatea tratamentului asupra acestuia. Se observa frecventa si intensitatea crizelor, iar in functie de acestea se stabileste cresterea sau scaderea dozei medicamentoase.
In cazul crizelor cu etiologie cunoscuta, se incearca abordarea cauzei primare si tratarea acesteia pentru diminuarea manifestarilor cu caracter secundar. Spre exemplu, in cazul infestatiilor parazitare se adminstreaza tratament antiparazitar cu monitorizarea pacientului si a fecalelor. In cazul in care animalul inca elimina paraziti intestinali dupa administrarea deparazitarii, se recomanda repetarea tratamentului la 2 saptamani de la prima administrare.
„Animalul meu cred ca are crize de tip epileptiform. Ce fac?”
Ca proprietar, primul instinct este ca in momentul in care animalul prezinta o criza agresiva este sa il luam in brate, insa acest lucru nu ajuta la calmarea lui.
O buna modalitate de a veni in ajutorul medicului veterinar, este sa fiti atent la durata si intensitatea crizei si la lantul de manifestari pentru a le descrie cat mai exact; mai mult, puteti chiar sa si filmati crizele si comportamentul atipic.
Dupa calmarea animalului, deplasati-va la cea mai apropiata clinica veterinara pentru un consult neurologic. Pe durata transportului, asigurati-va ca patrupedul este ferit de stimuli externi puternici ( zgomote, lumina, temperaturi prea crescute sau scazute, condus agresiv).